Stich Simon Marius

Simon Marius

Matematician – medic – astronom

1573 – 1624

Simon Marius (Mayr)

Biografie concisă şi rezultate ale cercetării sale

Originar din Gunzenhausen, matematicianul, medicul, astronomul şi autorul de almanahuri, Simon Mayr (1573–1624) care a utilizat numele de Marius, era matematician la curtea marchizului de Ansbach. A descoperit în aceeaşi perioadă de timp ca şi Galilei sateliţii planetei Jupiter. Lucrarea sa, publicată mult mai târziu,a adus lui Simon Marius o acuzaţie de plagiat. Astăzi, este clar ca observaţiile sale sunt mai precise decât cele ale lui Galiei. El a fost primul european care a descris galaxia Andromeda.

Biografie

Simon Marius s-a născut în data de 10 ianuarie 1573 la Gunzenhausen şi a murit la 26 decembrie 1624 (dupa calendarul iulian) la Ansbach. Tatăl său, Reinhard Marius a fost temporar primarul oraşului. Mama lui s-a numit Elisabetha. In 1606 se însoară cu Felicitas Lauer, fiica lui Hans Lauer (1560–1641), proprietar al unei imprimerii din Nuremberg. Au avut cel putin doi băieţi şi cinci fete.

S-ar spune că pentru formarea sa, a fost decisiv faptul că marchizul Georg Friedreich l-a auzit cântând. Regentului i-a plăcut deci interpretarea şi i-a permis să studieze la şcoala princiară din Heilsbronn, pe care a frecventat-o până în anul 1601, fiind cel mai cunoscut elev. Planurile de a studia la Konigsberg nu s-au putut îndeplini. In schimb, a mers la Praga la Tycho Brahe. Apoi a studiat medicina la Padova până în 1605, unde probabil l-a cunoscut pe Galilei. Intre 1604 si 1605 s-a aflat în conducerea aşa-numitei Naţiuni Studenţesti Germane din Padova.

Cercetare ştiinţifică

In 1594, Simon Marius a început să îşi noteze observaţiile meteorologice. Intre 1601 si 1629 a apărut seria de almanahuri Prognosticum astrologicum. S-a dovedit a fi un excelent matematician prin traducerea din greacă a lucrării Die Ersten Sechs Bücher Elementorum Euclidis (primelor şase cărţi ale elementelor lui Euclid), publicate la Ansbach în 1610. Chiar înaintea descoperirii telescopului, s-a dovedit un observator asiduu şi perspicace prin publicaţia sa despre cometa din 1596 si prin determinarea precisă a supernovei din constelaţia Serpens (din anul 1604). Cu ajutorul sponsorului său, Johannes Philipp Fuchs von Bimbach, a putut să utilizeze din vara anului 1609 un telescop belgian, cu ajutorul căruia, a considerat el, a descoperit sateliţii lui Jupiter în data de 29 decembrie 1609 după calendarul iulian, la doar o zi după ce Galilei folosea deja calendarul gregorian. A scris prima dată despre această descoperire ȋn Prognosticon auf 1612.

Dar de abia în 1614 Simon Marius îşi publica observaţiile şi concluziile în lucrarea sa Mundus Iovalis. In tratatul Saggiatore din 1623, ilustrul său concurent Galileo Galilei, îl acuza în mod direct de plagiat. Prin al său Siderius Nuncius (mesaj stelar), Galilei îşi asigura în martie 1610 prioritatea descoperirii. Cu toate acestea, Simon Marius a remarcat mai multe detalii care i-au scăpat lui Galilei. Printre altele, a constatat ca planul de revoluţie a sateliţilor este înclinat în mod egal faţă de planul ecliptic al sistemului solar şi înclinat inegal faţă de cel ecuatorial al planetei Jupiter. Astfel, a putut să explice variaţiile de luminozitate a sateliţilor în funcţie de pozitia faţă de planeta lor. Mai mult, a putut stabili tabele conţinând poziţiile lor între anii 1608 şi 1630.

In cadrul unei scrisori din vara anului 1611, Simon Marius a evocat observaţiile sale legate de planeta Venus. Incepând cu luna august a anului 1611 a studiat petele solare şi în luna noiembrie a ajuns la concluzia că mişcarea lor şi planul ecuatorial al Soarelui sunt înclinate faţă de planul ecliptic. Pentru prima dată, în 1619 a emis o ipoteză a apariţiilor ciclice ale acestor pete solare. A fost primul om de ştiinţă european care a observat nebuloasa Andromeda în 1612 şi de la sfârşitul lui noiembrie până în decembrie 1618 a observat necontenit mişcarea celei de a treia dintre cometele anului.

Cu toate că avea cunoştinţă de cele mai importante descoperiri în astronomie la începutul secolului al XVII-lea, el s-a pronunţat împotriva Heliocentrismului şi a preferat sistemul Tychonian. A declarat că a descoperit acest sistem, independent de Brahe, după ce a citit prima oară din Copernic, în iarna dintre 1595 şi 1956.

Chiar şi în prezent, recunoaşterea muncii lui Simon Marius, suferă din cauza suspiciunilor de plagiat, cu toate că la începutul secolului al XX-lea s-a demonstrat că descoperirile sale au fost făcute în mod independent şi că primele sale observaţii corespund mai bine calculelor moderne decât cele ale lui Galilei.

Titluri onorifice

In 1612, a primit în dar un pocal de argint din partea conducerii oraşului Gunzenhausen. Denumirea actuală a sateliţilor lui Jupiter, numiti aşa după iubitele zeului cu acelaşi nume (tatăl tuturor zeilor in mitologia romană), a fost propusă de Simon Marius la sugestia facută acestuia de către Kepler în anul 1613 la Regensburg.

Uniunea Astronomică Internaţională (IAU) l-a onorat pe astronom prin numirea unui crater lunar precum si a unor dealuri invecinate “Colinele Marius” si a unui “Şanţ Marius”. In 2014 IAU a numit “Marius” asteroidul numit anterior provizoriu “1980 SM”. In Gunzenhausen un liceu şi la Ansbach un salon din centrul de conferinţe Onoldia îi poartă numele. In 1991, Lions-Club i-a dedicat un monument- creat de artistul Friedrich Schelle- plasat in Kleiner Schloßplatz (curtea mică a palatului). In oraşele care au avut legatură cu viaţa lui, există străzi care îi poartă numele.